Mihai Neamțu: Viața unui creștin în 30 de secunde

Citești din clasici — Augustin, Dostoievski ori C. S. Lewis — dar colegii mai puțin „demodați” te invită să meditezi la… o clasă de yoga. Te îmbraci decent, însă Instagram îți spune să te dezbraci insolent. Ești credincios, și totuși pe stradă auzi că Biblia e o carte învechită. Deschizi televizorul și un influent jurnalist ateu îți va spune că oamenii raționali nu pot să creadă în textul Genezei…

Respecți valoarea sacrosanctă a vieții, însă eticheta ți s-a pus deja: „fundamentalist”, „bigot”, „sectar.” Îl mărturisești pe Hristos, dar „Netflix” și „National Geographic” afirmă că totul e un mit. Vrei să-ți păstrezi curăția trupească? Vor fi colegi care te vor descuraja cu „sfaturi medicale” despre o timpurie și nemiloasă emancipare sexuală.

Uneori ți se pare că România ar fi „o țară creștină.” Afirmația e înșelătoare. Ca popor, ne pierdem vlaga și ne exportăm singur copiii peste hotare. Dacă-ți trimiți pruncii la școala din vecini, și ei vor auzi predica relativismului moral — o toleranță fără adevăr și o diversitate fără transcendență.

Ca neam, nu mai credem în legăminte sfinte. Familiile se destramă și divorțurile sunt o banalitate. Nu știu exact de ce, dar prin gesturi (și mai puține cuvinte) susținem c-ar fi „cool” să mori singur și nemângâiat la bătrânețe. Vrem cariere, nu întemeiere. Practicăm, vară de vară, cultul adolescentin al distracției.

A trebuit să îmbătrânesc puțin pentru ca ignoranța, indiferența, răutățile sau înțepăturile celor din jur să nu mă atingă. Consolarea, în anii din urmă? Marile cărți, suspinul rugăciunii și micul taiafas cu prietenii „de aceeași taină.” Le mulțumesc!

Autor: Scriitorul Mihai Neamţu

4 thoughts on “Mihai Neamțu: Viața unui creștin în 30 de secunde”

  1. Continue reading? Asta e vechea formă de prezentare a unui site? Trist, citind postările am avut plăcerea să văd un articol la care se merită a medita, dar văzând apoi “continue reading” asta a pus capac.
    Dacă tot postați despre originalitate și vremuri de demult, hai să rămânem la o limbă pură de exprimare din aceleași vremuri, limba romană conține toate cuvintele și expresile pentru a ne putea exprima părerile, dacă nu rămânem cu ea, suntem nuli. Dacă intru pe un site românesc și găsesc cuvinte englezești, spun NU.

    1. Domnule Vasile,

      Vă mulțumesc mai întâi de toate pentru comentariul dumneavoastră, este unul critic pozitiv și folositor.

      Motivul pentru care unele elemente de blog sunt în engleză este pentru că platforma pe care este construit este în limba engleză. Există posibilitatea de a schimba platforma în limba română (și asta am și făcut) dar din păcate NU TOATE ELEMENTELE pot fi schimbate în limba română. Blogul este unul nou și se află încă în construcții și voi face tot posibilul să modific – dacă este posibil – toate elementele în limba română.

      Apreciez dragostea dumneavoastră pentru limba română de aceea după cum puteți observa v-am editat comentariul pentru a adăuga diacriticele acolo unde a fost necesar.

      O zi binecuvântată vă doresc și vă aștept în continuare pe blog dacă ,bineînțeles, considerați că este unul benefic. Vă mulțumesc!

  2. Discutand pe seama continutului, adevarul este undeva la mijloc. Ce este bun ce este rau in ce priveste comportamentul omului in societate. Tot ce pot spune vis-a-vis de subiect este pornind de la viata mea cam de la varsta de 10 ani de cat tin minte. Am prins putin din vremurile ceausiste, am prins putin program de 2 ore oferit de acea telviziune nationala.
    Unii s-au obisnuit cu un anume comportament din trecut, cu anumite idei transmise din generatie in generatie fara a se gandi daca acestea au o relevanta practica in viata omului
    De ce ar fi grav sa divortam? De ce este divortul o banalitate? Raspunsul e pe cat de simplu pe atat de neacceptst de unii. Unii prefera convietuirea sub actul casatoriei indiferent ca exista sau nu intelegeri, indiferent ca a disparut ” scanteia dragostei” dintre cei doi, nu, te-ai casatorit si nu ai voie sa te separ decat daca moartea va desparte.
    Multi nu iau in considerare puterea fiecaruia de a suferi, de a rabda. E usor sa privim la altii sa citim sfaturi scrise de unii in carti puse la vanzare sau brosuri oferite gratis. Putini sunt care indruma la o convietuire de proba. Wow ce am zis! Ori asta inseamna rusine in ochii Domnului, dar cand se trezeste tanara fata in casa singura cu sotul si vede ca sfaturile auzite, ori citite, nu o fac sa exalte de bucurie, fata de cel ales in fata martorilor. Atunci tanara manata de versetele bibliei ajunge saraca sa se intrebe ” nu am staruit mult in rugaciune, si Domnul mi-a dat aceasta cruce” . Si astfel se duc zilele.
    Mereu va fi un conflict intre generatii, un conflict intre biblie si altceva. Unii mereu gasesc scuze zicand ” din cauza nevegherii mi-a dat Domnul ce am azi” o alta expresie des intalnita ” Domnul a cercat pe Iov, inseamna ca ce am primit este tot o incercare, sa nu ma lepăd de El”.
    Ce frumos cand avem si gasim scuze in versete menite sa ne acceptam soarta dar sa nu deviem, sa nu facem nimic din ce nu scrie in biblie.

  3. Vremurile se schimba, tot ce pot e sa imi spun parerea cu ce sunt sau nu de acord
    Fiind copil am prins putin regim geausist. Am petrecut mult timp la bunci care aveau doar un aparat radio.
    Stateam cam 3 luni in vacante si in tot acest timp nu ma plictiseam, nu doream mai mult decat sa discut si sa ma joc cu acei copii din imprejurimi. Nu aveam internet, nu aveam televiziune, aveam casete audio.
    Oare ma plictiseam? Sigur ca nu, imi era dor de viata de la oras, deloc.
    Concluzia e una simpla, traim cum simtim nu cum traiesc altii sau cum ne dicteaza cartile, cel putin asa ar fi frumos. Domnul a lasat multe, dar nu toate de folos.
    Ce inseamna de folos? Ce inseamna strictul necesar? Oare cine poate dicta unui om ca e prea mult, prea putin sau prea rau?
    E gresit sa divortezi dar e rau sa suferi alaturi de cineva. Ce alegi? Dar nu veni sa imi spui ca nefericirea se datoreaza nevegherii sau neasculatarii de Domnul! Asta e o scuza a celor nefericiti in casnicie si care vor sa gaseasca o scuza.
    In biblie scrie sa iti iubesti sotia cum Isus a iubit biserica. Dar o sotie nu se multumeste doar cu vorbe bune si placute. Isus nu a fost casatorit, oare putem compara iubirea fata de sotie cu iubirea fata de un grup de oameni? Va doresc meditare placuta.

Leave a Reply